Descoperă stilul de învățare al copilului tău 

Sunt copii care învață mai eficient dacă ascultă, preferă să audă pe cineva, decât să se uite pe o carte. Alții învață prin vizionare, învățarea lor se bazează pe ceea ce văd, trebuie să vizualizeze conceptele. Copiilor kinestezici sau tactili le place să fie implicați activ în procesul de învățare și să învețe prin activități practice și mișcare. 

Nu există stiluri de învățare corecte sau greșite, vizualul nu este mai bun decât stilul de învățare kinestezic sau invers. 

Îți poți ajuta copilul să învețe mai eficient dacă identifici care este cea mai bună modalitate de învățare pentru el. Iar pentru asta, trebuie să îl urmărești și să cauți indicii. Apoi poți alege strategiile de învățare adaptate la nevoile copilului tău.

Pentru a face lucrul acesta este nevoie să știi propriul tău stil de învățare, pentru că părinții au tendința de a preda în stilul care le este lor familiar.

Cum identifici stilul de învățare al copilului tău? Copiii auditivi 

- își amintesc informațiile vorbind cu voce tare

- le plac instrucțiunile verbale și le urmează cu ușurință

- au dificultăți cu instrucțiunile scrise

- vorbesc cu ei înșiși în timp ce învață ceva nou

- sunt sensibili la tonul vocii, la ton și ritm

- sunt buni la prezentări orale.

Copiii care învață auditiv pot părea că nu acordă atenție atunci când vorbești cu ei, dar abilitățile lor de ascultare sunt mai dezvoltate decât abilitățile lor vizuale.

Copiii vizuali

- își amintesc detalii vizuale

- preferă să vadă ce învață

- au nevoie de hârtie și pix la îndemână

- desenează în timp ce ascultă

- le place să noteze instrucțiuni sau să le vadă demonstrate

- pot imagina cu ușurință scenarii sau idei complexe 

- învață folosind coordonarea culorilor, hărțile mintale și flashcards

- iubesc graficele, hărțile și instrucțiunile scrise

Dacă îi spui unui astfel de copil cum să facă ceva este posibil să nu ai rezultatul pe care îl aștepți, pentru că el trebuie să “vadă”.

 

Copiii kinestezici / tactili

- vor să atingă obiectele despre care se vorbește pentru a afla despre ele

- le place să se miște în timp ce ascultă sau vorbesc

- adesea „vorbesc” cu mâinile, explica cu ajutorul lor lucrurile pe care le rostesc

- sunt buni la rezolvarea practică a problemelor

- sunt coordonați fizic și se pricep la sport

- le place dansul 

- au probleme cu subiecte prea abstracte sau conceptuale

- au un bun simț al direcției

- pot învăța prin desen

- sunt foarte buni la lucruri practice, construit sau gătit.

Acești copii își amintesc evenimentele prin cine a făcut ceva mai degrabă decât cine a spus ceva.

Cum aplici această metodă practic 

Vrei ca cel mic să învețe o poezie, să zicem. 

Dacă ai un copil vizual, atunci va avea nevoie de poezia scrisă pe hârtie, cu desene și fotografii. Astfel va face asocierea dintre text și poze. 

Dacă cel mic este auditiv, va fi nevoie probabil să îi reciți tu poezia, cu intonație și să îl pui să repete după tine. După mai multe repetări, vei vedea că a memorat versurile. 

Un copil kinestezic va învăța o poezie mai bine dacă adaugi gesturi, care să exemplifice textul.

Metoda VAK

Metoda VAK a fost dezvoltată de Walter Burke Barbe, născut în 1926, care și-a propus să investigheze punctele forte ale modului în care indivizii identifică trei canale variate de învățare, și anume vizual, auditiv și kinestezic.

Deși este posibil să avem un stil dominant de învățare, toată lumea împrumută puțin din toate stilurile pentru a afla despre lumea din jur.

Foto: https://www.freepik.com/