Cum se administrează iodura de potasiu la copii și gravide, în caz de atac sau incident nuclear
Iodura de potasiu este una dintre principalele noțiuni căutate pe internet și mulți întreabă de ea în farmacii. Ministerul Sănătății din România și Institutul Național de Sănătate Publică au avertizat, însă, ferm, că aceste pastile nu ar trebui, în niciun caz, să fie administrate fără recomandarea medicului și în scop preventiv.
Când trebuie să iei iodură de potasiu, de fapt
Pastilele de iodură de potasiu se administrează doar în cazul unui incident sau atac nuclear, în primele ore de la expunere. Scopul este acela ca iodul stabil din componența acestei pastile să fie absorbit de tiroidă, pentru a nu mai lăsa loc pentru iodul radioactiv.
Autoritățile din România au dat asigurări că sunt pregătite pentru a face față în cazul nefericit în care chiar vom avea parte de un incident nuclear.
Cine și cum trebuie să ia iodură de potasiu
Doza recomandată de iodură de potasiu diferă în funcție de vârstă:
• la adulți, copii și adolescenți cu vârsta peste 12 ani - 2 comprimate
• la copii cu vârsta de 3 - 12 ani - 1 comprimat
• la copii cu vârsta de 1 lună - 3 ani - 1/2 comprimat
• la nou născuți cu vârsta sub o lună - 1/4 comprimat.
Administrare iodură de potasiu la gravide și femei care alăptează
Femeile gravide și cele care alăptează, trebuie să ia două comprimate cu iodură de potasiu, pentru ca și fătul sau bebelușul, după caz, să fie protejat.
Iodura de potasiu se elimină în laptele matern, dar cantitatea nu este suficientă pentru protecţia completă a copilului. Prin urmare, comprimatele cu iod trebuie administrate şi sugarului, conform indicațiilor.
Dacă iodura de potasiu este administrată în ultimul trimestru de sarcină, nou născutul va trebui supus unor investigații privind funcția tiroidiană.
În oricare dintre cazurile de mai sus administrarea iodurii de potasiu trebuie făcută doar la recomandarea medicului și în doza prescrisă. De notat că administrarea unei doze mai mari nu crește nivelul de protecție. Poate genera, însă, efecte secundare severe la nivelul glandei tiroide, al aparatului respirator și al inimii.