Creierul adolescenților a îmbătrânit mai mult decât în mod normal în timpul pandemiei
Iar acest stres pare să fi avut un impact deosebit asupra psihobiologiei celor foarte tineri. Un studiu al Universității Stanford, publicat în revista Biological Psychiatry: Global Open Science, sugerează că pandemia a generat un asemenea nivel de stres încât a îmbătrânit creierul adolescenților cu aproape trei ani.
Acest efect a fost constatat anterior doar la copiii care au suferit experiențe traumatice cronice, cum ar fi abandonul sau consecințele traiului într-o familie disfuncțională.
Studiul a început cu 163 de participanți (103 fete și 60 de băieți). Laboratorul a recrutat copii cu vârste cuprinse între 15 și 16,5 ani, înainte de Covid, din San Francisco Bay Area pentru a studia depresia pubertară și dacă aceasta are efecte pe termen lung. Când a început pandemia, aceștia nu au putut continua studiul și RMN-urile periodice.
După un an de la începerea studiului, când au reușit să scaneze din nou participanții, cercetătorii și-au dat seama că creierul adolescenților nu era același și nici nu era suficient pentru a corecta presupusul efect de un an mai devreme. Aceștia au observat că volumele hipocampului și amigdalei și grosimea corticală a unui tânăr de 16 ani înainte de pandemie nu erau aceleași cu cele ale unui tânăr de 16 ani după pandemie.
Apoi au profitat de ocazia de a studia aceste schimbări prin formarea a două grupuri de potrivire din eșantionul inițial. Aceștia le-au analizat creierul înainte și după pandemie, folosind scanări RMN.
Rezultatele arată că, după pandemie, structurile creierului lor sunt mai mature, dar că această "îmbătrânire" este mai mare decât perioada reală de viață a creierului lor. Cu alte cuvinte, schimbările găsite în creierul lor, care apar în mod natural odată cu înaintarea în vârstă, au fost accelerate.
Mai exact, creierele ar fi îmbătrânit în medie cu aproape trei ani. Ian Gotlib, profesor de psihologie și primul autor al studiului, director al Laboratorului de Neurodezvoltare de la Stanford, explică cu surprindere descoperirea sa:
"Știam că pandemia a afectat în mod negativ sănătatea mentală a tinerilor, dar nu și că a avut vreun efect fizic asupra creierului lor."