Copiii refugiaților ucraineni vor putea merge la școli și grădinițe în România. Orele de curs, predate de profesori voluntari

Ministrul a precizat că în România sunt 45 de şcoli şi 10 licee unde se predă în limba ucraineană - în judeţele Maramureş, Satu Mare, Suceava, Botoşani, Tulcea, Arad, Caraş-Severin şi Timiş, dar şi trei universităţi, la Bucureşti, Cluj şi Suceava.  

Orele de curs în ucraineană vor fi predate de profesori voluntari.

„Având în vedere Legea azilului, articolul 20, care prevede că pentru refugiaţi va fi acordată cea mai favorabilă formă cu privire la accesul în sistemul de educaţie pentru cei care beneficiază de azil, având în vedere Convenţia de la Geneva care, la articolul 20, spune că pentru învăţământul primar refugiaţilor trebuie să li se acorde aceleaşi drepturi ca şi cetăţenilor români, iar pentru celelalte forme de educaţie, este vorba despre nivel liceal şi universitar, cea mai favorabilă formă posibilă, având în vedere aceste lucruri, prin derogare pentru cetăţenii ucraineni şi pentru refugiaţii din Ucraina ordinul de ministru prevede că se pot înscrie în orice moment. Regula generală este că trebuie să se înscrie înainte de începutul semestrului doi", a explicat ministrul Educaţiei.

Cîmpeanu a spus că în România există 45 de şcoli şi 10 licee în care se predă în limba ucraineană, în opt judeţe.

"Este foarte important să le putem asigura acces la educaţie în momentul în care vor dori acest lucru. În acest sens, în România, avem 45 de şcoli şi 10 licee în care se predă în limba ucraineană. Este vorba de opt judeţe ale României: Maramureş, Satu Mare, Suceava, Botoşani, Tulcea, Arad, Caraş-Severin şi Timiş. În aceste şcoli există un număr important de cadre didactice care pot preda în limba ucraineană. (...) Numărul este insuficient. 

Există trei universităţi în România în care există predare în limba ucraineană: Universitatea din Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai şi Universitatea din Suceava. 

Sunt convins că prin discuţiile cu aceste universităţi acei studenţi vor putea să facă practică pedagogică în interesul acestor copii care, spre deosebire de studenţi, nu pot comunica în altă limbă decât cea ucraineană", a afirmat ministrul.

360 de locuri în școli din Timiș

Elevii și copiii de grădiniță refugiați din Ucraina au pregătite 360 de locuri în școli din Timiș unde se studiază ucraineana ca limbă maternă, anunță Inspectoratul Şcolar Judeţean.

Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Timiş, Marin Popescu, a declarat, miercuri, că au fost identificate şi pregătite 360 de locuri în unităţi de învăţământ din opt localităţi din judeţ, unde pot fi primiţi copii refugiaţi de război din Ucraina, de la grupa de vârstă preşcolară până la liceu. Au fost alese localităţi în care trăieşte o populaţie vorbitoare de limbă ucraineană.

Pentru copiii de grădiniţă, Inspectoratul Şcolar pregăteşte mici pacheţele cu obiecte de igienă personală, hăinuţe şi un minimum de rechizite şcolare, pe care le vor primi cu toţii, chiar dacă sunt doar în tranzit de câteva zile, relatează Agerpres.

Şeful IŞJ Timiş spune că în toate aceste unităţi de învăţământ sunt profesori cunoscători de limbă ucraineană şi majoritatea sunt calificaţi, cu excepţia zonei Banloc, dar aici sunt şi elevi vorbitori de limbă ucraineană.

Locuri în școli și la Suceava

Copiii ucraineni refugiaţi în România vor putea merge la şcoli cu predare în limba ucraineană, a declarat, miercuri, la Cernăuţi, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Suceava, Gheorghe Flutur.

Acesta a precizat că orele de curs în ucraineană vor fi predate de profesori voluntari.

"Pentru copii, am discutat cu Ministerul Învăţământului să organizăm şcolile în limba ucraineană pentru copiii care sunt în România. Avem profesori de limbă ucraineană şi am început ca de la grădiniţă la şcoală să înceapă să fie chemaţi cei care doresc şi să îi familiarizăm, pentru că ei sunt trişti şi cred că au nevoie de şcoală", a afirmat Flutur.

Studenții refugiați se pot înscrie în universitățile românești fără acte de studii

Cîmpeanu a mai spus că se pot înscrie în universităţile româneşti studenţi refugiaţi din Ucraina chiar şi fără acte de studii, urmând ca aceştia să aducă până la finalizarea studiilor diplomele şi actele de studii cu care s-au înmatriculat în instituţiile de învăţământ superior din ţara vecină.

Captură Youtube