Cum îi învățăm pe copii să recicleze? 

Încălzirea globală are deja consecințe care pot fi observate ușor:  topirea ghețarilor, creșterea intensității secetelor, intensificarea vremii extreme și dispariția unor specii de plante și animale. Fără o acțiune eficientă pentru a reduce nivelurile de gaze cu efect de seră eliberate de activitatea umană, oamenii și viața sălbatică din întreaga lume se confruntă cu un viitor... neplăcut.

Dincolo de decizii politice și acorduri internaționale, schimbarea stă în puterea noastră. 

Iar încurajarea copiilor să recicleze este un mod de a-i învăța despre sustenabilitate. De asemenea, îi ajută să devină adulți responsabili, cu șanse mai mari de a avea grijă de planeta pe care trăiesc. 

Așa că implicați copiii în activități de reciclare! Poate fi distractiv și le poate aduce mari satisfacții.

Cei trei „R” pentru gestionarea deșeurilor - Reducem, Refolosim, Reciclăm - sunt relativ simplu de introdus în rutina copiilor.

ViitorPlus este o asociație pentru dezvoltare durabilă, care promovează atât grija pentru natură, cât și echitatea socială și a creat Recicleta, un colector autorizat care strânge hârtie, carton, PET-uri, folie bax și doze de aluminiu de la peste 200 de companii, de la 20 de școli și hârtie de la 600 de scări de bloc. 

Am vorbit cu Gabriela Iordan, cea care se ocupă de comunicare în cadrul asociației, despre reciclare și despre cum să îi implicăm pe copii în acest proces.

• Cum îi împrietenim pe copii cu reciclarea?

Având în vedere că educația de mediu este, din păcate, încă opțională în România, este nevoie ca cei care aleg să îi educe în spiritul protecției mediului pe cei mici, să pună accentul în primul rând pe Reducerea consumului, apoi Refolosirea și abia la urmă pe Reciclare.

La ViitorPlus, noi ca echipă am căpătat experiență prin desfășurarea unor programe derulate – EcoProvocarea, Harta Reciclării, RECICLETA, Adoptă un copac! Atelierul de pânză – și cea mai bună metodă este să derulăm activități practice și pe cât se poate în mediul natural.

Activitățiile de igenizare / ecologizare a zonelor naturale transformate în gropi de gunoi neconforme, plantările și atelierele de upcycling sunt adorate de cei mici și nu numai. Acestea dezvoltă mai mult decât cunoștințe despre mediu, facem mișcare, ne întărim ca echipă de familie, prieteni, colegi.

Pentru a înțelege de ce este nevoie să depunem efort, să ne schimbăm comportamentele neprietenoase cu mediul, este nevoie să privim și să le arătăm celor mici crudul adevăr – că resursele planetei Pământ sunt aproape epuizate și deteriorate uneori iremediabil prin stilul nostru de viață bazat pe hiperconsum. Iar deșeurile ajung în aer, apă, pământ, în gropi de gunoi neconforme sau la incinerare! 

Poluarea ne afectează din ce în ce mai mult, pe toți, natura și celelalte viețuitoare, cu cât consumăm mai mult.

Cei mici și proaspeții părinți sunt cei mai deschiși să își schimbe comportamentul pentru a proteja mediul înconjurător.

Foto: https://hartareciclarii.ro/

• Cum le dăm noi exemplu?

Cea mai bună metodă este dacă educatorul, învățătorul, profesorul, părintele este un exemplu, zi de zi, pentru copil, adică obiceiurile de consum sunt în spiritul celor 3 R – Reducem, Refolosim, Reciclăm – acasă, pe stradă, la serviciu, la școlă!

În primul rând este nevoie să refuzăm multe produse de unică folosință reciclabile sau nereciclabile – paie, pungi de plastic, caserole, cești de cafea sau apă, recipiente și tacâmuri de plastic sau carton cerat/plastifiat. Această măsură, împreună cu o atitudine cumpătată la cumpărături (mai ales alimentare), reprezintă primii pași în reducerea risipei.

1/3 din mâncare este risipită – cumpărăm mai mult decât este nevoie – în condițiile în care milioane de copii suferă de foame sau malnutriție.

Doar 9% din plasticul produs la nivel mondial vreodată a fost reciclat, restul de află în apă, pe pământ sau chiar în aer.

Refuzul produselor de unică folosință vine la pachet cu ținerea la îndemână unui Kit Zero-Waste (Zero-Risipă): bidon reutilizabil de apă, pahar pliabil, pai reutilizabil de inox sau sticlă, sacoșele reutilizabile de pânză, caserole reutilizabile pentru mâncarea take-away sau pentru achiziționarea alimentelor vrac, prosoape de bucătărie textile. 

De asemenea, colectarea separată a materialelor reciclabile trebuie să se întâmple chiar de acasă / serviciu / școală, prin dedicarea unui spațiu generos și vizibil, pentru a le pune separat pe fracții, pentru înființarea Insulei de Colectare Separată pentru Reciclare:

• hârtie + carton
• pet plastic + aluminiu
• sticlă
• materie organică pentru compost (peste 50% din deșeuri sunt organice și pot fi redirecționate spre lada de compost din curte pentru a deveni pământ bun în grădină, așa numitul “aur negru”)
• deșeu rezidual nereciclabil
• baterii, echipamente electrice și electronice, corpuri de iluminat.

Foto: https://hartareciclarii.ro/

• Ce putem face în casă? Jocuri prin care să se și distreze în timp ce reciclează.

Dacă explicăm copiilor încă de mici regulile de colectare separată și avem infrastructura necesară în casă, având motivația pentru protecția mediului, comportamentul responsabil vine firesc la cei mici, fără prea mult efort, trucuri și artificii.

Pentru cei trecuți de școala elementară, dacă activitatea de reciclare este abia introdusă, se poate merge pe implicarea de la început în proiectul de reciclare, inclusiv proiectarea proprie a recipientelor de colectare separată, în stil upcycling, din recipiente diverse cărora le dăm o altă întrebuințare, desenarea etichetelor și afișelor pentru a semnaliza Insula de Reciclare în casă.

Părinții pot să meargă cu cei mici la automatele de reciclare de la supermarket sau la pubelele stradale de colectare separată și să îi invite pe aceștia să introducă singuri materialele pe categorii în automatele dedicate sau în pubele. O idee ar fi acolo unde se oferă recompense pentru materialele colectate, să colecteze puncte și să achiziționeze ceva celor mici, de preferat ceva în spiritul protecției și sănătății mediului și implicit a noastră (plante, puieți de plantat în grădină, aticole sportive)

Cadrele didactice pot folosi la clasă filme documentare pe teme de mediu sau chestionare dinamice în platforma Kahoot.

• Cum le arătăm “impactul” pe care îl au asupra planetei?

Este dificil să arăți în mod direct cuiva ce impact are asupra mediului prin propriul stil de viață.

Ce putem face, pe lângă activități practice de ecologizare în natură și vizionarea de documentare, este să ne calculăm fiecare la sfârșitul sau începutul anului amprenta de carbon pentru a vedea de câte planete ar fi nevoie, dacă toată lumea s-ar comporta și ar consuma ca mine. Putem face acest lucru aici.   

Putem să le explicăm că avem în Univers doar o planetă Pământ pe care putem trăi, cu resurse limitate, de care trebuie să avem grijă pentru noi, pentru generațiile viitoare și pentru toate celelalte viețuitoare de pe planetă, de care depinde existența noastră: ciuperci, bacterii, insecte, plante, animale.

Recomand cu căldură părinților și cadrelor didactice să înființeze și un colț cu cărți pe teme de mediu - Biblioteca de mediu - Cărți despre mediul înconjurător. Resurse se găsesc aici. 

Părinții și profesorii pot găsi informații utile și interesante de tipul „știați că”, pentru ca cei mici să fie și mai interesați de subiect. 

Pentru cei care locuiesc sau lucrează în centrul Bucureștiului, recomandăm părinților să cheme la colectare RECICLETA pentru a susține transportul cargo cu mijloace nepoluante pentru reciclare.

Puteți urmări împreună filme scurte de impact, după care vor rămâne cu zâmbete pe buze și cu lacrimi în ochi, dar și cu multe întrebări.

Foto: https://www.freepik.com/