Țipatul la copii poate fi la fel de dăunător ca și abuzul sexual sau fizic, spune un nou studiu

Autorii studiului au constatat că temele definitorii ale abuzului includ "volumul negativ al discursului, tonul și conținutul discursului, precum și impactul lor imediat", a relatat New York Post.

Studiul a constatat că cei mai frecvenți autori ai abuzului verbal în copilărie (AVC) sunt părinții, mamele și profesorii. Unele dintre efectele CVA pot dura pe tot parcursul vieții copilului.

Abuzul poate crea "repercusiuni emoționale și psihologice subiacente", care includ obezitatea, riscuri crescute de furie, abuz de substanțe, depresie și auto-vătămare, a precizat UCL într-un comunicat.

Înțelegerea abuzului verbal din copilărie

Cercetătorii spun că este nevoie de o modalitate mai bună de a defini abuzul verval. În prezent, există patru categorii care cuprind maltratarea în copilărie: abuzul fizic, abuzul sexual, abuzul emoțional și neglijarea. Potrivit studiului, abuzul emoțional în copilărie a "crescut în prevalență" de-a lungul anilor.

Cercetătorii au ajuns la concluzia că recunoașterea abuzului verbal ca o maltratare este un "punct de plecare" pentru identificarea și prevenirea acestuia, relatează New York Post. Autorii studiului sugerează, de asemenea, că este nevoie de instruirea adulților cu privire la "importanța siguranței, a sprijinului și a îngrijirii în timpul comunicării verbale cu copiii".

"Abuzul verbal în copilărie trebuie să fie recunoscut ca un subtip de abuz, din cauza consecințelor negative pe tot parcursul vieții", a declarat într-o declarație autorul principal al studiului, profesorul Wingate Shanta Dube.

Există multe alternative mai bune decât țipatul, care vă pot ajuta să construiți o relație pozitivă și sănătoasă cu copiii dumneavoastră, învățându-i în același timp abilități importante de viață. 

Păstrați-vă calmul chiar și atunci când comportamentul copilului  vă frustrează. Asigurați-vă că copiii  înțeleg așteptările și regulile. Atunci când știu ce se așteaptă de la ei, este mai probabil să se conformeze.

Uneori, o scurtă pauză vă poate ajuta atât pe dvs. cât și pe copilul dvs. să vă calmați. Le oferă o șansă de a reflecta asupra comportamentului lor și vă oferă un moment pentru a vă aduna gândurile. Exprimați-vă sentimentele și preocupările folosind afirmații de tipul "eu".

De exemplu, "Mă simt frustrat când jucăriile sunt lăsate afară", mai degrabă decât "Întotdeauna îți lași jucăriile afară!". Lăudați și recompensați comportamentul bun pentru a-l încuraja. Întărirea pozitivă poate fi mai eficientă decât pedeapsa.

foto: shutterstock.com