Fabiola, mămica unei fetițe de 5 ani, povestește cum a evoluat micuța după un an petrecut la o grădiniță în sistem Montessori. În prealabil, fetița fusese doi ani la o grădiniță cu predare clasică. “Singurul motiv pentru care nu este și acum la Montessori, în grupa mare, este cel financiar”, spune Fabiola.
“Evoluția a fost absolut spectaculoasă”
“Am avut un an fetița în sistem de educație Montessori, venea după 2 ani în sistemul clasic de grădinițe. Evoluția a fost absolut spectaculoasă, în sensul că își gestiona foarte bine emoțiile, știa ce vrea, când vrea, știq ce îi place.
Cei mici sunt lăsați să își exprime personalitatea, să își dezvolte propriile aptitudini. Regulile și limitele sunt bine stabilite, dar cu blândețe. Educatorii mi se par foarte bine formați și asta se observă în relația lor cu copiii”, povestește mămica.
Copiii aleg ce activitate vor să facă
“Acolo, în fiecare dimineața, copiii au posibilitatea să își aleagă ce vor să facă, în ce zonă de activități, cel puțin așa era unde mergeam noi. Fiecare copil povestea dimineața, doar dacă voia, ce a făcut cu o zi înainte. Nu îi presa nimeni. Cu timpul au învățat să își învingă emoțiile și să povestească experiențele în acest “cerc al încrederii” - chiar așa erau așezați, în formă de cerc, pe jos. Asta îi ajuta să își dezvolte și memoria”, spune Fabiola.
“Fetița a dezvoltat o gramadata de abilitați, aptitudini de motricitate fină”
“După un an de Montessori, fetița mea era foarte sigură pe ea și știa ce îi place. Era înclinată spre activități de bucătărie, știa cum să pună masa, să strângă masa. Știe cum se ia o ceașcă de pe o farfuriuță, există un cod al domnișoarelor, face lucruri cu eleganța și delicatețe. Știe să lucreze cu acul, au lucrat chiar și cu focul, sub îndrumarea unui adult au aprins un chibrit”.
Montessori, un sistem costisitor
“Doar din rațiuni financiare nu am continuat în sistemul Montessori, dar este o experiență pe care orice copil ar trebui să o aibă în primii ani de formare. E un sistem foarte apropiat de nevoile copiilor - literele, cifrele le modelează în tăvițe cu mălai, făina, totul e ca o joacă pe care ei o îmbrățișează cu bucurie și nu li se pare nimic foarte greu sau apăsător”, mai spune mămica.